De câţiva ani mă sperie unul dintre versetele din Apocalipsa, mai exact Apocalipsa 3:1b “Ştiu faptele tale: că îţi merge numele, că trăieşti, dar eşti mort".
De fiecare dată când citesc acest verset mă sperie ideea următoare: “îţi merge numele, că trăieşti, dar eşti mort". Cum pot alţii să spună despre cineva că este viu, dar să fie mort ?
Duminica aceasta am mers la biserică la Golgota şi deşi nu a fost amintit acest pasaj în predică, gândul meu a zburat înspre el. Predica era despre viaţa lui Roboam şi practicarea unei religii de faţadă.
M-a marcat ideea de persoană care pretinde că are o relaţie adevărată cu Dumnezeu, dar care în ascuns trăieşte în păcat şi religiunea sa este de fapt de faţadă.
În 1Ioan1:6 scrie : "Dacă zicem că avem părtăşie cu EL, şi umblăm în întunerec, minţim şi nu trăim adevărul."
Uneori, creştinul este tentat să pretindă că este aproape de Dumnezeu, dar, de fapt, să trăiască în vicii şi păcate ascunse .
Poate că nu ar strica dacă în fiecare săptămână (dacă nu chiar azi) ne-am analiza vieţile noastre, să vedem dacă nu cumva sunt în viaţa noastră anumite sau ispite care strangulează relaţia noastră cu Dumnezeu şi care, poate, netratate ne pot duce la versetul de la care am plecat “Îţi merge numele, că trăieşti, dar eşti mort”
La final, vă invit, aşa cum spune în Romani 13:13 “Să trăim frumos ca în timpul zilei , nu în chefuri şi în beţii; nu în curvii şi fapte de ruşine; nu în certuri şi în pizmă".
Fie, dar, să lepădăm orice urmă de ipocrizie din relaţia noastră cu EL şi să ne pese doar de ce spune EL despre noi, nu şi de părerea pe care o au alţii despre religiunea noastră.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu