marți, 28 august 2012

Psalmul 139

Psalmul 139

Când tu priveşti spre-a mea inimă,
Vezi chiar şi ce am eu în gând:
Îmi ştii cărarea şi culcuşul,
Şi îmi cunoşti al meu cuvânt.

De-aş vrea să-ţi fug din faţă, Doamne,
Oriunde aş fii, tu m-ai gasi.
În cer, Tu, iată! Eşti acolo!
Pe ţărm eşti iarăşi zi de zi.

De vreau s-ascund ceva de Tine,
Păcatul meu de-l vreau dosit,
Chiar întunericul din noapte
Se face alb ca-n miez de zi.

Mă ştii de dinaintea lumii,
Când nici măcar nu existam.
Îmi ştii zilele mele toate,
Şi gândurile ce le am.

Mă culc pătruns de oboseală.
Cu mine şi atuncea eşti.
Când mă trezesc, Tu eşti acolo.
În orice ceas mă ocroteşti!

luni, 27 august 2012

Nimicul

Nimicul

Păzeşte-mă, Stăpâne,
De tot ce e nimic
Şi mă îndepărtează
De Tine zi de zi.

În lupta cu nimicul
Ce timpul mi-l ocupă,
Tu-mi fii mereu amicul,
Ce-mi dă motiv de luptă.

Să-mi fii a mea dorinţă,
Şi zilnic al meu cânt.
Să nu trăiesc nimicul
Cât stau jos pe pământ.

 7 august 2012