Tulburare

Chiar dacă-n lume este tulburare,

Tu nu uita c-această sărbătoare,

E despre Pruncul - Dumnezeu, cel care

S-a întrupat, spre a ne fi salvare.

La fel și azi, ca-n noaptea minunată,

În care Domnul nostru a venit,

Întreaga lume parc-ar fi turbată,

Și uită de cuvântul profețit.

Azi nu mai e Irod la cârma țării,

S-omoare pruncii ce abia-s născuți,

Ci alt nerod în culmea disperării,

Îi lasă făr' părinți pe mulți. 

Dar chiar și așa, cei ce-L cunosc pe Pruncul, 

Ce S-a născut pentru a ne salva, 

Privesc spre cer și-așteaptă Salvatorul,

Care cu El la cer ne va lua. 

Toamna

Azi, a căzut o frunză,

Semn că venit-a toamna,

Și în curând Stăpânul

Va vrea să-ți vadă roada.

De roada e curată,

O strânge-n al sau beci, 

Dar roada cea stricată

O zvârle pentru veci.

De a rodit altoiul, 

Sau de rodit-a firea, 

Depinde viitorul, 

E cerul sau pieirea. 

De roada e din fire,

De-i ură și păcat,

A pomului pieire

Va fi-n foc necurmat.

Dar dacă îi dă slavă,

Celui ce l-a salvat,

Atunci îl curățește,

Să facă rod bogat.

De roada ți-e bogată,

Din Duhul lui Cristos,

Tu vei avea răsplată 

În cerul glorios.

1 Petru 3:15

Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn.” Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi, dar cu blândeţe și teamă. 

1 Petru 3:15 VDC

Când cei din jur te-ntreabă,

Dacă ești credincios,

Să nu eziți a spune,

De jertfa lui Cristos.

Când oamenii din lume,

Îți pun o întrebare,

Să nu eziți a spune,

Că El e al tău soare.

Când oamenii te-ntreabă, 

Fii gata să răspunzi, 

Să nu îți cauți treabă, 

Să nu-ncerci să te-ascunzi. 

Să n-ai nicicând vreo teamă, 

Că pierzi câțiva amici, 

Ci scopul tău să fie, 

Spre ceruri să indici. 

Nu fii vulgar cu dânși, 

Nu fi un necioplit, 

Dar nu fii nici ca lașii, 

Ce nu răspund nimic. 

Studiază în scriptură, 

Ca orișicând se cere, 

Să poți cu a ta gură, 

Răspunde cu putere. 

Și-n clipa de pe urmă, 

Când fi-vei întrebat, 

Să nu te temi c-o clipă, 

De El te-ai lepădat. 

7 august 2022

Plan din vesnicii

 Din ziua-n care a intrat păcatu-n lume,

Ai plănuit cum ai să ne salvezi,

Ai stabilit că intr-o zi anume,

Tu ai să mori c-apoi să înviezi.

Păcatul lumii l-ai purtat pe cruce,

Si nouă ne-ai adus viața,

Iar prin minunea învierii,

Tu ne-ai făcut s-avem speranța .

Și înainte de -a muri pe cruce,

Ne-ai logodit cu Tin' ca pe-o mireasă,

Pe care ai plătit-o cu-al Tău sânge,

Ca-n ziua nunții să o duci acasă.

Și ai plecat în acea zi la ceruri,

Cu promisiunea că vei reveni,

Că ne vei construi o casă,

În care să trăim pentru vecii.

De-atunci cu ochii către ceruri,

Oh Mire drag te așteptăm,

Căci știm că-n ceasul scris anume, 

În ceruri nunta o serbam. 

1 Petru 1:6-7

Chiar dacă-s apăsat de încercare,

Și chiar de trupu-mi fi-va nimicit, 

Eu știu ca am o barca de salvare,

Ce mă va duce-n ceruri negreșit.

Chiar dacă uneori n-am zâmbet,

Și chiar de plâng de-a clipei apăsare,

Eu știu că-s mântuit prin a Sa cruce,

Și-s bucuros că scap de la pierzare.

Sunt bucuros chiar dacă - mi vine-a plânge,

Căci toate ce-s aici, se vor sfârși, 

Dar fiindcă m-a răscumpărat prin propriu-i sânge,

Pe Domnul meu Și-n cer îl voi slăvi.

Caci știu că în curând veni-va,

Și-atunci de bucurie voi zbura,

Și nu îmi va ajunge veșnicia,

Sa-i mulțumesc pentru iubirea Sa .

4 august 2022

1 Petru 2:13-15

Mi-e greu, oh Doamne, să-i respect,

Pe cei cu autoritate,

Când văd cum ne călăuzesc,

Spre noua uniformitate.

Mi-e greu ca azi să mă supun,

Celor ce  răului zic bine,

Și care spun că ești doar Bun,

Dar uită de a Ta Sfințenie.

Și totuși Tu îmi poruncești,

Să le respect autoritatea,

Ca dările să le plătesc,

Chiar de nu-mi place realitatea .

Îmi poruncești să nu-i urăsc,

Chiar dacă adesea mă scârbesc, 

Ci chiar mai mult vrei să-i cinstesc,

Pe cei ce astăzi cârmuiesc.

Și recunosc că îmi e greu,

Să calc din nou pe propriul eu,

Dar Tu dorești să mă smeresc, 

Și prin al meu trai să -L  slăvesc. 

Pe Cel ce este Suveran, 

Peste întreaga creațiune, 

Și de nu-mi place un mitocan, 

Să mă plâng doar în rugăciune. 

5 august 2022

Dacă n-ar exista

Dacă n-ar exista Divinitatea, 

Și când murim totul se va sfârși, 

Ce rost ar mai avea moralitatea, 

Și viața "Făr de bucurii"?

Am zice:"Bucură-te azi, vecine, 

Căci mâine viermii trupu-ți vor manca, 

Și tot ce ai făcut dispare-n spume, 

La fel cum a zburat și viața ta."

Am fi trăit și noi ca și barbarii, 

În chefuri și în desfrânări, 

Și nu ne-am teme-n ziua despărțirii, 

Căci am scăpa pe veci de supărări . 

Dar fiindcă Dumnezeu există,

Și e același ca la început,

Noi știm că va veni o judecată,

Și da-vom socoteală despre ce-am facut.

Și știm că nu prin fapte bune, 

Putea-vom a ne mântui, 

Căci ele n-ar putea vreodată, 

Păcatul a-l acoperi. 

Dar fiindcă Dumnezeu e mare, 

Și ne iubește infinit, 

Ne-a dat și calea de salvare, 

Prin Fiul Său cel răstignit. 

Prin crucea Lui avem iertare, 

De-ntreaga vină ce-o purtam, 

Și-n cer este o sărbătoare, 

De vrem De El să ascultăm. 

Urare de nuntă

 Să nu mai faceți niciodată, 

Cea ce astăzi ați făcut, 

Ci să păstrați întreaga viață, 

Iubirea ca la început.

Să crească-n voi mereu iubirea, 

Din zi în zi, mereu mai mult. 

Și să se vadă în trăirea, 

Ce o aveți pe-acest pământ. 

Să vă priviți întreaga viață, 

Cu-aceiași ochi ca și acum, 

Și- așa putea-veți face față, 

La orice-ați întâlni pe drum. 

Să vă iubiți întreaga viață, 

Iar când aceasta s-a sfarsi, 

Să vă doriți și-n veșnicie, 

Cu Domnul amândoi să fiți. 

Nihil Sine Christi

 "Am petrecut 10 ani căutând să conving copiii  să se poarte mai creștinește, fără a-i învăța despre creștinism?”

" Scopul nu este schimbarea comportamentului, sau moralitatea. 

Moralitatea e un rezultat dar țelul urmărit e transformarea, formarea spirituală nu doar informația." 

Phil Vischer. 

De vrei în patria cerească, 

N-ajunge o viață "creștinească"…

N-ajunge să trăiești moral, 

N-ajunge să nu faci scandal,

N-ajunge nici să nu curvești, 

N-ajunge tot să dăruiești,

N-ajunge să trăiești discret, 

Nici chiar o viață de ascet,

N-ajunge nici măcar să cânți, 

Sau din scriptură să cuvânți,

N-ajunge să fii teolog, 

N-ajunge să știi să te rogi…

Nimic din toate ce-s mai sus, 

N-ajută fără de Isus.

De vrei ca veșnic să trăiești, 

Alege pe El să-L iubești!

Și - atunci vei fi și om moral, 

Trăi-vei fără de scandal, 

Nici gând măcar sa mai curvești, 

Sau să mai furi cât timp trăiești.

Nu vei mai ști ce este ura, 

Și vei iubi mai mult scriptura.

Și-n rugaciune când vei sta, 

Timpul nici nu va mai conta, 

Căci Cel iubit cu tin’ va fi, 

Cât timp în lume vei trai.

Iar când pe nori va reveni, 

În Cer cu El în veci vei fi!

De vezi pe fața mea un zâmbet

De vezi pe fața mea un zâmbet, 

Când totu-n juru-mi se fărâmă, 

E fiindcă știu că al meu suflet, 

E-n siguranță - n a Sa mână.

De-s apăsat de gânduri negre,

Și - s  abătut pentru o clipă,

Când mă aplec în rugăciune,

El vălulul negru îmi ridică.

Iar bucuria mântuirii,

N-o poate lua nici o 'ncercare,

Oricât de grea e lupta firii,

La El mereu găsesc salvare.

Sunt mântuit prin Sfânta-I jertfă 

Și chiar de viața mi-ar fi frântă, 

Eu știu că dincolo de moarte, 

L-oi lăuda cu oastea sfântă.