Uniformitate

Voi cei ce vreți diversitate,

Atunci când sunteți diferiți,

Dar care cereți uniformitate

Când vreți pe alții să îi umiliți . 

Voi cei ce educați copiii, 

Să spună că-i de lăudat, 

Ce toți cei ce citesc scriptura 

Știu bine că este păcat. 

Voi cei ce vreți ca toți in lume, 

Să facă doar cum spuneți voi, 

Și să accepte fără să se-ntrebe

De-s bune noile valori. 

Voi cei ce răsturnați azi lumea, 

Făcând din omul nou un zeu, 

Si ați uitat de goliciunea

Celui ce-i făr de Dumnezeu. 

De nu veniți cu pocăință 

In fața Celui Pururi Sfânt, 

Vedea-veți cum vor lua ființă

Urgiile scrise-n cuvânt. 

Azi încă ușa e deschisă, 

Veniți, cât încă va așteaptă, 

Căci iată Domnul nostru vine

Si-o să urmeze-o judecată!

E tulburare in cetate,

Căci niște magi din răsărit

Spun c-au venit aici să caute,

Pe împaratul profețit.

Speriat pe loc fu împăratul, 

Căci în pericol îi e tronul, 

Dar n-a- nțeles că Prea Înaltul, 

Veni spre a mântui poporul. 

Și fiindcă nu știa nimic de asta, 

A întrebat pe cărturari, 

Ce spun profeții despre Acela

Ce fi-va veșnic împărat. 

Și i-au răspuns făr' să gândească, 

Că Împăratul cel promis, 

În Betleemul din Iudea

Veni-va,după cum e scris. 

Dar nu au mers și ei sa-L vadă, 

'Naintea Lui să se închine, 

Ci au rămas fără să creadă, 

Și au lăsat totul pe mâine.

Și astfel au ratat prilejul, 

Pe Dumnezeu să-L întâlnească, 

Și n-au stiut ca El venise, 

În lume sa ne mântuiască. 

......................................... 

Acum, în ceas de sărbătoare, 

Tu, cel ce bine știi ce-a fost, 

Îi cânți astăzi cu adorare, 

Sau ai uitat cine-i Cristos?

Fii pată de culoare

 În noaptea 'ntunecoasă

Și fără de culoare

Tu luminează- n casă

Și fii o lumânare.

În lumea cenușie, 

Și fără de valoare, 

Tu fii lumină vie, 

Fii pată de culoare. 

Arată-n lume astăzi, 

Că ești a lui Cristos, 

Că-n viața ta se vede, 

Că ești un credincios.

Indicator spre Domnul ,

Prin modul tău de trai, 

S-arăți mereu cararea, 

Ce duce către rai.

Toate-s gri și gri sunt toate.

În lumea-n  care totu-i gri, 

Nici chiar cărbunele nu-i negru,

În funcție de- unghiul de-a privi,

Și criminalul e "integru".

În lumea nuanțelor de gri, 

Azi nu mai e de loc lumină, 

Și - orice urgie ar veni, 

Doar "Dumnezeu este de vină" .

În lumea - n care gri e totul, 

Scriptura e insultatoare, 

Căci spune răului pe nume, 

Și astfel e "instigatoare". 

În lumea - n care griu-i sfânt, 

Să nască pot chiar și bărbații, 

Iar dreptul de a avorta, 

Primează dreptului vieții. 

Azi gri a devenit o modă, 

În lumea noastră prea comodă, 

Și tot ce ieri era păcat, 

Acum e-un trend bun de urmat. 

Dar noi cei ce-L marturisim

Pe Dumnezeu, cât timp trăim, 

Să nu privim negrul ca gri, 

Ci răul, rău să îl numim. 

Și de-om avea de suferit, 

Că pe Isus noi L-am iubit, 

Cu bucurie să primim, 

Căci în curând îl întâlnim. 

Europa

 Tu Europă ce-ți spuneai Creștină, 

Ce fost-ai plină de valori, 

Azi ai ales ca să le-arunci în tină, 

Și să îți duci păcatul chiar mai sus de nori.

Cândva luptai pentru a ta credință, 

Și să citești din Biblie-ai  învățat, 

Dar azi refuzi s-auzi de pocăință, 

Căci spui că lumea a evoluat.

Azi pe acei ce se mai tem de Domnul, 

Tu îi numești fanatici religioși,

Căci tu virtute azi numești păcatul,

Și persecuți pe cei ce-s evlavioși. 

De te-ai trezi și ți-ai vedea păcatul, 

De-ai realiza mocirla-n care ești, 

De te-ai căi și tu ca ninivenii, 

Dacă ai vrea din somn să te trezești, 

Ai străluci din nou ca în vechime, 

Ai fi un giuvaier în mâna Sa, 

Și ai privi iar plină de speranță, 

Spre ceruri, așteptând venirea Sa. 

Rabdarea

 Dar, pentru că mânia Lui nu pedepsește încă, nu înseamnă că puţin Îi pasă de nelegiuire.

Iov 35:15 VDC

De n-ai trimis urgia, 

Spre-a pedepsi păcatul, 

Și - Ți înfrânezi mânia, 

Și nu distrugi pământul. 

Nu- nseamnă că vederea 

Ți s-a încețoșat, 

Și nici că nu-ți mai pasă, 

De-al lumii greu păcat. 

Ci- nseamnă că iubirea, 

Ce-o ai în pieptul Tău, 

Dorește îndreptarea, 

Căință celui rău. 

Tu încă aștepți ca răul,

De rău să se căiască,

Să - i poți ierta păcatul,

Să-i dai haina curată.

Iar noi ce-n adormire,

În loc să Te vestim,

Tot stăm cu nesimțire. 

Să ne repocăim. 

Să ducem vestea bună, 

Celor din jurul nost', 

Să ne-mplinim menirea, 

Să nu dormim în post. 

Rob netrebnic

Eu știu că -s doar un rob netrebnic,

Căci am făcut doar ce-s dator,

Și-adesea am fost șovăielnic, 

Și am lucrat fără de spor. 

Și recunosc, mai calc în străchini, 

Și prin aceasta Îl rănesc, 

Dar știu că pot găsi iertare,

Dacă de vină căiesc. 

Eu știu că orice faptă bună,

Aș face spre a-L impresiona,

Nu aș putea să fac lumină,

Și vina a-mi justifica.

Dar știu că într-o zi pe cruce,

Păcatul meu El l-a purtat,

Si astăzi robul cel netrebnic,

Poate cânta, căci e salvat.

Eu îmi cunosc bine Stăpânul,

Și știu că dacă voi veghea,

De m-a găsi în așteptare,

De mine se va bucura.

Și până El pe nori veni-va,

Eu zilnic mă voi strădui,

Să îmi pot împlini menirea,

Mereu mai bine a-I sluji.