Predica de pe munte

De vrei să fii desăvârșit,

Ca Tatăl tău din cer,

N-ajunge legea s-o respecți,

Ci mergi la alt nivel.

Nu e de-ajuns că nu ucizi

Pe cel de lângă tine,

Dacă-l jignești sau îl rănești,

Să știi că tot nu-i bine.

Nu e de-ajuns să nu curvești,

De nu îți înfrânezi privirea, 

Căci poți păcat să-nfăptuiesti,

Lăsându-ți fără frâu gândirea.

Nu căuta să divorțezi,

Ci caută-mpăcarea, 

Căci știi că Tatăl tău din cer

Urăște despărțirea. 

Nu căuta justificări,

Nicicând, pentru minciună, 

Căci Dumnezeu e adevăr, 

Și vrei să-L ai ca Tată. 

Nu căuta să te răzbuni,

Pe nimeni niciodată, 

Ci tu, mai bine sa înduri, 

De vrei să ai răsplată. 

Iubește pe ai tăi vrășmași, 

Nu doar pe-ai tăi prieteni, 

Și ei vedea-vor că încerci 

Cu El să te asemeni.

Fericirile

De vrei să fii cu-adevarat,

O veșnicie fericit,

Nu e deajuns să fii bogat,

Si nici măcar să fii iubit. 

C-adevărata fericire, 

Este atunci când realizezi

Că Dumnezeu ți-oferă harul,

Ca cerul Său să-l moștenești.

Când realizezi ca fără jertfa,

Și fără sângele Lui sfânt, 

Întreaga lumii bogăție, 

E toată goana după vânt. 

Cand realizezi, și-ți plângi păcatul, 

La crucea Mielului junghiat, 

El vine și-ți dă mângâierea,

Spunand :"Ești reabilitat!”

De vrei să moștenești pământul, 

Mai urcă către cer o treaptă , 

Tu să arăți că ai în viață , 

Blândețea, a Duhului Sfânt roadă. 

Dorește-n viata ta sfintirea, 

Ca un flămând coaja de pâine, 

Și vei avea neprihănirea, 

Căci viața El și-a dat pe cruce. 

Ai milă pentru omenire, 

Căci și tu milă ai primit, 

Căci de nu se îndura de tine, 

În iad sfarsitul ți-ai fi găsit. 

Păstrează-ți inima curată, 

Nicicând să nu fii ipocrit,

Și-L vei vedea pe El în față, 

Când ziua sfântă va veni. 

Cu cei din jur, mereu, fă pace, 

Și caută să îi câștigi, 

Așa cum Tatăl tău din ceruri, 

Făcu când Fiul și-a jertfit. 

Când cei ce nu-nțeleg Scriptura,

Că o respecți te-or ocărî, 

Să știi că vă veni și clipa,

Când cerul îl vei moșteni. 

Când pentru Domnul suferi-vei, 

Să-I mulțumești ca ți-a permis, 

Să urci pe scară pân' la capăt, 

Și-n rai vei fi de El primit.

Chemat să fiu sfânt

Eu sunt chemat să fiu sfințit,

Chiar de mai fac păcate,

Caci prin Cristos sunt socotit,

Ca sunt iertat de toate.

Sunt pus deoparte pentru El,

Chiar de trăiesc în lume, 

Eu aparțin lui Dumnezeu, 

Și am azi un nou nume. 

Păcatul meu El a purtat,

Pe lemn, sus pe Golgota,

Si Dumnezeu a constatat,

Că vina-i achitată. 

Și astfel, eu sunt socotit ,

Prin har că eu sunt sfințit,

Chiar de și astăzi am greșit,

De vin la El, sunt curățit,

Și-n ochii Lui, sunt tot sfințit,

Căci sunt iertat de toate.

Deși-s privit de Dumnezeu, 

Că sunt sfințit prin jertfă,

Eu încă nu-s desăvârșit,

Și încă am mult de muncit, 

Cu El să mă asemăn.

Sfințirea mea e luptă grea,

Căci încă mai am firea,

Dar știu că va veni vremea, 

Când El mă va glorifica,

Și nimeni nu va mai putea,

Să fie împotriva mea,

Căci haina albă voi purta,

Și voi primi cununa.

Botezul

Botezul făr' de credință 

E doar o baie, un ritual,

Botezul făr' de pocăință

Dacă-i făcut, e în zadar.

De nu crezi cu adevărat în Domnul,

Și-n jerta-I sfântă pe calvar, 

De nu-ți regreți și-ți plângi păcatul,

Să știi că totu-i în zadar.

Botezul, fără de iubirea

De Dumnezeu și de Isus,

E doar o pierdere de vreme, 

De nu ai nașterea de Sus. 

Botezul fără de schimbare,

Nu ți-e folos la judecată, 

De nu e o delimitare

A vieții vechi, de noua viață. 

Botezul este un contract,

Pe care-l faci cu Dumnezeu, 

Că lași în urmă-al tău păcat, 

Și-L vei sluji pe El mereu. 

Deci dacă astăzi vrei pe Domnul,

Să Îl urmezi cu-adevărat,

De vrei să lași în urmă lumea,

De viața ta chiar s-a schimbat,

Nu ezita și mergi la cruce,

Acol’ al tău păcat să-l plângi,

Apoi semnează legământul,

Și fii copilul Domnului.

În ziua când vei reveni

În ziua când vei reveni,

Din toți creștinii de sub soare,

Câți vor ieși-n întâmpinare? 

Câți trâmbița vor auzi? 

În ziua când vei reveni. 

În ziua când vei reveni,

Pe câți Tu vei surprinde, oare?

Căci au rămas în nepăsare, 

Și-abia atunci vor realiza,

Că risipitu-și-au viața. 

În ziua când vei reveni,

Eu voi cânta de-a Ta iubire, 

Care pentru desăvârșire,

Purtă pe lemn al meu păcat ,

Ca astfel să pot fi salvat. 

În ziua când vei reveni,

Noi vom privi plini de uimire, 

Văzând pe nori al nostru Mire, 

Și vom cânta de fericire, 

Căci ziua nunții a venit.

Eu știu că nu-s desăvârșit

Eu știu că nu-s desăvârșit,

Și n-am să fiu vreodată,

Dar prin credință-s socotit,

Că de păcat sunt curățit,

De-a mea vină, de toată.

Eu știu că sunt un păcătos,

Și-osânda-mi ar fi dreaptă, 

Dar cred  în jertfa lui Cristos,

Și cerul mă așteaptă.

Eu știu că sunt îndreptățit,

Să stau în fața Lui, 

C-al meu păcat l-a ispășit,

Și dacă-n El voi fi găsit, 

Eu pot să spun: “Sunt mântuit!”

Prin jertfa Domnului.

Așteptarea Stăpânului

Stăpânul meu e în călătorie,

Și nu mi-a spus, clar, ziua când se-ntoarce,

Dar mi-a promis că într-o zi revine, 

Si socoteala slujbei îmi va face.

De-am respectat cu grijă a Sa poruncă,

De-am așteptat mereu ca să revină, 

El îmi va spune: "Vino, slugă bună,

Căci astăzi vei primi a ta cunună" . 

Dar dac-am neglijat a Sa-ndrumare,

Dacă nu mi-a păsat de-a Sa poruncă, 

Dacă m-am îndoit că se întoarce, 

Voi suferi pedeapsa cea mai cruntă. 

Stăpânul meu e în călătorie, 

Și, chiar de zăbovește, se va-întoarce, 

Eu știu că mulți se îndoiesc de asta, 

Dar Îl aștept, și voi primi răsplata. 

De "pierd" acum vreo "mare bucurie", 

Eu nu regret, căci știu că toate trec, 

Și de-o compar cu ce-i în veșnicie, 

Nu am de ce plăcerea s-o regret.